În caz că nu ți-a amintit nimeni azi, ești o bucată insignifiantă de carbon, plutind în derivă într-un univers infinit de complex pe care nu îl poți cuprinde cu gândirea. Ai o singură viață de trăit (celelalte ipoteze sunt pură speculație venită din teama de necunoscut). O viață în care o să experimentezi durere, regret, frustrare, frică, melancolie, ură și disperare. O să trăiești și chestii mișto, dar creierul tău de primată n-o să te lase să te bucuri prea mult de ele.
Trăim într-o societate unde ai un infinit de opțiuni pentru a-ți petrece timpul liber. Poți viziona filme pe Netflix, la TV, poți vedea video-uri pe YouTube, poți citi știri, te poți juca pe PlayStation, iar telefonul găsește mereu ceva interesant să îți arate pe social media. Doar că toate modurile care te deconectează de la gândul că urmează admiterea la anul, NU te relaxează pe bune.
Acum 20 de ani era foarte greu să afli lucruri. Dacă voiai să intri pe internet, nimeni din casă nu mai putea folosi telefonul, și simpla încercare de a te conecta (de obicei trebuiau 5-6) era taxată cu vreo 5.000 lei vechi. Acum 60+ ani era și mai greu. Aveai nevoie să umbli prin biblioteci și să cauți informație veridică printre tonele de maculatură propagandistă.
Fă cea mai importantă sau dificilă sarcină din programul tău la prima oră a dimineții. Ideea de a începe ziua cu cel mai dificil task nu e nouă, e o noțiune de bază în orice manual de productivitate. Însă are sens din punct de vedere al nivelului de energie — practic cu cât amâni mai mult, cu atât cazi într-un mix toxic de procrastinare combinat cu lipsă de energie.
Când a fost ultima dată când ai făcut ceva, orice, la viteza perfectă? Spre exemplu, când ai mâncat cina cu viteza potrivită, astfel încât să savurezi fiecare îmbucătură, fără să lași mâncarea să se răcească? Când ai alergat prin parc suficient de repede, dar nu prea încet, ca să nu respiri greu, dar să simți că ai depus efort?
Un studiu internațional efectuat pe 86.272 persoane a măsurat 22 variable sociale (atitudinea morală, valori, încredere) în cadrul a multiple categorii sociale: sexul, vârsta, venitul, educația, naționalitatea și religia. Ceea ce face acest efort de cercetare unul special este faptul că se concentrează pe similarități, nu pe diferențe la nivelul populației. În medie, nivelul de similitudine între două grupuri (țări cu nivel de educație scăzută vs. ridicată) a fost de peste 90%.
Un vechi proverb arab spune că răbdarea e „cea de-a doua minte a omului”. Poate împrejurările nu îți sunt favorabile. Poate că încă nu ai luat decizia de a trece la acțiune. Poate că încă nu ești pregătit să gestionezi victoria. Poate... Renunță la amânările inutile. Folosește-te de această a doua minte și cucerește-ți, atunci când te simți pregătit, toate „Everesturile”. Pentru că e în puterea TA să faci tot ceea ce îți propui.
Poate știi, poate nu știi, Alfred Adler este unul dintre titanii psihologiei moderne – alături de coloși precum Freud și Jung. Austriac, ca naționalitate, și evreu, ca etnie, Adler este asemenea ție: pasionat de medicină. Face studiile la Viena, unde se specializează în psihiatrie. Alege să nu bată pasul pe loc. Fondează Școala de Psihologie Individuală. Își fixează un obiectiv important: să înțeleagă omul!
Învățarea nu se încheie niciodată. Dimpotrivă, continuă neîntrerupt toată viața. Între două „învățări”, îți propun un subiect la care te invit să te gândești cu atenție. Uite despre ce este vorba în fenomenul numit... Dunning-Kruger
Cultura urbană și experiențele contemporane ale Coreei de Sud sunt exportate în fiecare zi cu mult succes. De mai bine de 20 de ani, „stilul coreean” trezește simpatie aproape peste tot. Pentru o țară mică, care numără puțin peste 51 de milioane de locuitori, este o reușită fabuloasă. Spun țară mică pentru că așa e: are o suprafață comparabilă cu a Transilvaniei!