Salutare,
Alex aici!
După cum știi, #mailuldevineri nu este doar despre admitere și medicină, este despre tot ceea ce nu învățăm la școală și e util în viață.
Eforturile tale în legătură cu examenul de admitere se vor apropia, la un moment dat, de linia de finish. Însă te vor aștepta noi provocări și experiențe.
Învățarea nu se încheie niciodată.
Dimpotrivă, continuă neîntrerupt toată viața.
Între două „învățări”, îți propun un subiect la care te invit să te gândești cu atenție.
Uite despre ce este vorba în fenomenul numit…
1. Efectul Dunning-Kruger
În 1999, doi psihologi americani, David Dunning și Justin Kruger, au publicat un studiu extrem de util. Pe scurt, în urma unor serii de experimente, au demonstrat că, cu cât ești mai incompetent, cu atât ești mai convins că, de fapt, nu ești incompetent.
Mai mult, din păcate, ajungi la concluzii eronate și faci alegeri nefericite, iar propria incompetență te împiedică să realizezi acest lucru.
Reversul medaliei e următorul: oamenii cu o competență moderată au de cele mai multe ori o încredere mai mică în forțele proprii.
E clar! Ca să știi că nu știi, trebuie totuși să știi câte ceva!
Sunt sigur că ai trecut și tu prin asemenea experiențe. La un party, la cină sau în orice altă situație, uneori, persoana cea mai puțin informată dintre cele prezente confiscă discuția. Nu-și pune la îndoială inteligența și nu se ferește să-ți dea sfaturi și lecții pline de greșeli și de informații greșite.
Oamenii de acest tip se află pretutindeni. Susțin cu multă înflăcărare subiecte și teme despre care știu foarte puțin. Uneori chiar mai nimic.
Studiul psihologilor de mai sus a deslușit în sfârșit fenomenul. Poartă numele „Efectul Dunning-Kruger”.
2. Metacogniție vs. Neputința de a recunoaște competența
De-a lungul ultimilor ani, au fost făcute multe alte experimente. S-a ajuns la o concluzie interesantă.
Motivul principal pentru care persoanele incompetente tind să își supraevalueze abilitățile ține de lipsa unei capacități esențiale.
E vorba despre metacogniție.
Aceasta constă în a realiza că dacă nu te pricepi la ceva, trebuie să faci un pas în spate. Să observi felul în care acționezi și, în final, să realizezi că nu procedezi corect.
Metacogniția este despre a te putea observa din exterior.
Cântăreții buni știu când scot o notă falsă, vânzătorii buni știu când o anumită campanie va fi un dezastru, iar regizorii de film știu prea bine când să renunțe la o secvență care nu se potrivește.
Ei cunosc și aplică instinctiv conceptul de metacogniție!
Ceilalți, cei mai puțin competenți, nu au această capacitate. Ei cred că fac o treabă grozavă.
Nu reușesc să recunoască valoarea celor cu adevărat competenți. Nu realizează că se înșală sau că alții au dreptate.
Motivul e simplu. Nu realizează dimensiunile atinse de propria ignoranță și, în loc să învețe ceva, sunt tentați să simuleze competența.
E un cerc vicios!
3. Cum ne putem feri de propriile erori de apreciere?
Fiecare dintre noi are tendința să se supraevalueze. La întrebarea „cât de priceput crezi că ești la…? răspunsurile se încadrează în tradiționalul „efect peste medie”.
Adică, fiecare dintre noi se crede… ei bine, peste medie.
Nu trebuie să te alarmezi!
Unii o fac mai des decât alții. Da, e vorba despre cei care sunt incompetenți într-un domeniu concret.
Cu excepția unor activități precum competițiile sportive, unde nepriceperea este evidentă și imposibil de contestat, e normal ca oamenii să evite să spună că nu se pricep la ceva.
Efectul Dunning-Kruger nu reprezintă mândria care te împiedică să îți observi lipsurile. Nu are legătură cu obiceiurile sau cultura unei țări. Nu are legătură nici măcar cu trăsăturile tale de caracter.
Este legată doar de nivelul de (in)competență al oamenilor.
Îți accepți propria incompetență doar după ce reușești să o identifici. Abia după ce dobândești un nivel elementar de pregătire reușești să îți recunoști neajunsurile.
Pentru a te feri să cazi în capcana acestui efect, încearcă să le ceri celor din jurul tău o opinie. Ia-o în considerare, chiar dacă e greu de digerat.
Continuă să înveți și să explorezi noi domenii.
Dezvoltă-ți abilități noi!
Vei ajunge să înțelegi când te poți baza pe deciziile sau pe instinctul proprii și când trebuie să ceri un sfat sau o altă părere.
Creștem împreună,
Alex
