Fie că vorbim de manuale, articole științifice, sau cărți de beletristică, cei mai mulți dintre noi citesc regulat ca parte a profesiei lor, pentru a-și dezvolta abilitățile și îmbogăți cunoștințele, sau pur și simplu pentru a se delecta.
Dar ți s-a întâmplat vreodată să nu reușești să rămâi cu nimic din ce-ai citit? Sau să trebuiască să recitești de câteva ori un lucru ca să înțelegi ceva?
Astăzi vreau să îți împărtășesc câteva strategii care să te ajute să devii mai eficient, cu alte cuvinte, să te reînvăț să citești. Aceste tehnici te vor ajuta să obții maximul de la timpul tău de lectură, cu efort minim!
Întreabă-te ce urmărești, de fapt
Înainte să începi, întreabă-te de ce citești materialul respectiv. Îl citești cu un scop anume, sau doar de plăcere? Cu ce vrei să rămâi după ce l-ai citit?
Odată ce îți cunoști scopul, poți examina materialul pentru a-ți da seama dacă este sau nu ceea ce cauți.
Spre exemplu, când ai în față o carte, uită-te mai întâi peste introducere, titluri și subtitluri. Introducerea e ca un fel de scrisoare de intenție în care autorul îți transmite care este tema principală a cărții, în timp ce titlurile îți oferă o imagine de ansamblu asupra informației și a modului cum este structurată aceasta.
Apoi întreabă-te dacă această carte îți îndeplinește nevoile, iar dacă răspunsul este nu, atunci nu are niciun rost să îți pierzi timpul citind-o.
Ține minte că asta se aplică în egală măsură atât cărților, ziarelor și revistelor, cât și informației în format digital, de la articolele de pe bloguri până la postările de pe Facebook. Cu cât pierzi mai puțin timp cu lucruri inutile, cu atât îți rămâne mai mult pentru cele care contează cu adevărat!
Decide nivelul de profunzime
Cu alte cuvinte, acolo unde o înțelegere superficială a materialului este suficientă, e în regulă să „frunzărești” conținutul, adică să citești doar titlurile, introducerea și eventual rezumatele.
Dacă tinzi spre o înțelegere medie a subiectului, poți să scanezi textul. Asta înseamnă să citești mai întâi în detaliu introducerea și titlurile, iar apoi să citești rapid conținutul capitolelor, vizualizând termenii cheie și căutând să înțelegi conceptele de bază. Atunci când abordezi un material în acest fel, e important să acorzi o atenție deosebită imaginilor și schemelor.
Însă atunci când vrei să înțelegi în profunzime un subiect, trebuie să studiezi textul în amănunțime, și cea mai bună abordare este să urmezi mai întâi pașii de mai sus (frunzărirea și scanarea). Astfel vei înțelege structura, pe care poți să așezi ulterior detalii. În continuare, aplică strategiile de citire activă pentru a te asigura că obții o înțelegere optimă a textului.
Citește activ
Atunci când vrei să cunoști în detaliu un document sau o carte, e foarte util să apelezi la „citirea activă”, evidențiind și subliniind acele informații cheie și luându-ți notițe pe parcurs. Atenție, să nu cazi în capcană de a sublinia toată cartea, pentru că atunci când totul este important, nimic nu mai e important!
Cât despre notițe, Mind Map-urile sunt perfecte pentru acest scop. Ele întăresc conexiunile din mintea ta și te ajută să recapitulezi apoi punctele esențiale. Mai mult, în felul acesta te vei putea concentra pe învățat și nu îți va mai zbura mintea în alte direcții.
Sfat: Dacă ți-e frică să subliniezi sau să mâzgălești cărțile pentru că „le distrugi”, pune în balanță costul cărții și valoarea timpului tău. Dacă însușirea rapidă și eficientă a informației din carte depășește substanțial costul acesteia, știi ce ai de făcut (firește, cu condiția să fie cartea ta).
Pre-citire
Fiecare tip de document are informația așezată în locuri diferite, prezentată în maniere distincte, abordând cu niveluri variate de profunzime teme foarte diverse.
Însă înțelegând însăși structura materialului pe care îl citești, poți extrage informația de care ai nevoie mult mai eficient.
Adaptează-ți abordarea
Revistele și ziarele tind să aibă o abordare mai… limitată a unui subiect. În general, ele se vor concentra doar asupra celor mai de senzație aspecte, întrucât asta le aduce mai mulți cititori. Prin urmare, ele vor alege adesea să ignore informații mai puțin spectaculoase, însă vitale pentru înțelegerea deplină a temei. De regulă, ele nu sunt cea mai bună sursă de informare, și unde mai pui că articolele pot conține și publicitate mascată!
Cel mai eficient mod de a obține informații din ziare și reviste este să scanezi cuprinsul, să sari direct la articolele care prezintă interes și să găsești rapid în text informația care te interesează.
Și acum să trecem la lucruri mai de actualitate! Un truc valoros atunci când citești articole online, este să cauți informația în mai multe părți, să pui semne de carte articolelor găsite și să le citești mai târziu. Bookmark-urile sunt foarte utile pentru că te ajută să stochezi pe o perioadă nelimitată multiple articole, din care să extragi informația la momentul potrivit.
Te sfătuiesc să le sortezi pe foldere cu nume ușor de recunoscut, ca să nu te încurci în articole când s-au strâns sute. Spre exemplu, poți avea un folder cu articole pentru facultate, unul despre dezvoltare personală, unul cu destinații și sfaturi de călătorie etc.
Nu pierde din vedere butonul „Watch Later” de pe YouTube, care te ajută să salvezi cu un singur click video-uri pentru vizionare ulterioară.
Sfat: Atunci când citești articole online, asigură-te că nu ești distras de reclame și link-uri către pagini lipsite de valoare. Extensii precum AdBlock sau Adblock Plus pot elimina toată publicitatea de pe pagină.
Nu toate articolele sunt la fel
- Articole de știri – acestea sunt create de așa natură încât să relateze mai întâi punctele cheie, pentru ca ulterior să le detalieze. Prin urmare, informația cea mai importantă se află la început, ea pierzându-și din relevanță pe măsura ce citești.
- Articole de opinie / editoriale – acestea prezintă un punct de vedere personal sau colectiv. Pentru acest tip de articole, informația cea mai importantă este așezată la început și la sfârșit, acolo unde sunt enunțate opiniile, precum și importanța sau aplicabilitatea lor, în timp ce la mijloc sunt prezentate argumentele.
- Articole științifice – același lucru de mai sus se aplică și la articolele științifice, unde îți recomand să începi prin a citi rezumatul, cuvintele cheie și concluziile.
Dacă știi exact ce vrei de la un articol și recunoști rapid specia în care se încadrează, poți obține informația rapid și eficient.
Creează-ți propriul cuprins
Atunci când citești un document, e ușor să accepți structura oferită de autor. Doar că acesta nu știe care sunt nevoile și așteptările tale legate de text, ceea ce înseamnă că e posibil să nu observi informații relevante care nu dau numele unui capitol, dar în schimb să remarci detalii care nu te interesează.
Un mod eficient de a rezolva această problemă este să îți creezi, înainte de toate, propriul cuprins. Pentru asta, gândește-te ce subiecte te-ai aștepta să întâlnești, și care sunt întrebările la care vrei răspunsuri.
Chiar dacă pare o strategie contraintuitivă, aceasta e utilă pentru că te face să îți dai seama care sunt neajunsurile textului, sau subiectele pe care le-ai fi vrut abordate mai în profunzime.
Spre exemplu, să zicem că citești o carte despre diabet. Creându-ți în minte cuprinsul dorit și comparându-l cu cel real îți poți da seama că se pune prea mult accentul pe tratament și farmacologie, și prea puțin pe ce te interesează, și anume fiziopatologie și factori de risc.
Aruncă o privire peste glosare
Știu, singurul lucru mai puțin distractiv decât să citești un text plin de cuvinte complicate este să citești tocmai cuvintele, alături de definițiile lor.
Dar crede-mă, e foarte util să arunci o privire peste ele ca să știi la ce să te aștepți, dar și ca să îți fie mai ușor să înțelegi textul. Mai mult, poți să îți creezi propriul glosar cu termeni și concepte noi, pe care să le revezi ulterior în caz că vrei să recapitulezi.
Nu în ultimul rând…
- Momentul când citești un text joacă un rol esențial în ușurința cu care citești, dar și în cantitatea de informație captată.
- Dacă un articol este greoi, sau necesită o doză mare de concentrare, este de preferat să-l abordezi în momentul zilei când dispui de cea mai multă energie (de regulă în primele 2 până 4 ore după ce te-ai trezit, deși cei care preferă să învețe noaptea o să mă contrazică).
- Locul unde citești este, de asemenea, foarte important. Cititul în pat este, în general, o idee proastă, întrucât oamenii sunt condiționați să vadă patul ca locul unde dorm, ceea ce înseamnă că automat te vei simți mai obosit, mai puțin energic și mai puțin receptiv la ce citești.
- Desigur, fiecare om e diferit, însă ca regulă generală, încearcă să citești într-un loc moderat de confortabil, lipsit de surse de distrageri, și bine-iluminat (valabil inclusiv dacă citești pe un ecran).
- E vital să recitești informația cheie odată ce ai terminat de citit. Încearcă să așterni pe hârtie, din minte, câteva idei esențiale. Asta te va ajuta să te auto-evaluezi și va face ca informația să se fixeze mult mai bine.
Puncte cheie:
- Dacă vrei să citești eficient, decide-te mai întâi ce vrei să înveți și cât de în profunzime vrei să aprofundezi subiectul.
- Ține cont de „stările informației” din diversele tipuri de texte.
- Creează-ți propriul cuprins înainte să începi să citești textul.
- Citește în mod activ: scanează mai întâi textul, caută cuvintele cheie, aruncă o privire peste imagini și glosar, iar în timp ce citești subliniază elementele cheie și ia-ți notițe.
- Ține minte că dezvoltarea abilității de a citi eficient este o investiție pe termen lung, însă una care merită!
