Salutare,
Diana aici.
Am primit sugestii aici despre a aborda tematica relaxării în mailul de vineri. Pentru că da, subiectele despre productivitate, performanță, activități etc abundă. Sunt numeroase.
Dar despre pauză, despre relaxare și odihnă – nu chiar. Sunt mai rare. Nu dăm importanța meritată câteodată pauzei.
Relaxării.
Așa că hai s-o facem acum. Hai să vedem care-i treaba.
1. Creier și corp încordat
Odată intrați într-un ritm (susținut) este greu să ne oprim.
Corpul, creierul și întregul nostru ritm de viață sunt, de obicei, ca un taur agitat care vede mult roșu în fața ochilor. Înlocuiește totuși capa roșie cu: mulți stimulatori (zgomotul orașului, spre ex), un orar zilnic încărcat (fugi aici, fugi dincolo apoi), examene, multe informații de asimilat zi de zi, interacțiuni cu semenii noștri (dintre cele mai diverse și consumatoare de nervi câteodată) și, mai ales, anxietăți, frici, temeri care apar de te miri unde și când nici nu anticipezi.
Toate acestea, și multe altele, ne țin mintea și corpul într-un ritm alert, susținut și, câteodată, de-a dreptul încordat. Îți poți închipui cât de nociv este să trăim așa pe perioade îndelungate. Cum ne poate afecta fizic și, mai ales, psihic.
Așa că avem nevoie de o pauză. Avem nevoie de un Kit-Kat ba-dum-tsss – lame joke, I know.
2. Tipuri de relaxări
Revenind. Tehnici generale de relaxare găsim la tot pasul. Uite câteva mai populare aici. Și la o scurtă căutare pe Google mai găsești alte câteva zeci sau sute. Multe dintre ele pot funcționa, în funcție de specificul fiecăruia dintre noi.
Pentru mine totuși, au început să funcționeze diferitele tehnici sau abordări ale ideii de relaxare în momentul în care am realizat că am nevoie, de cele mai multe ori, să mă preocup doar de anumite părți din mine. Adică, pe scurt, nu am nevoie, de prea multe ori, să mă relaxez/odihnesc/resetez cu totul. Ci să o fac doar pe părți.
Relaxarea începe să funcționeze eficient atunci când știm ce părți din noi au nevoie de o pauză. De odihnă. Și de un scurt reset. Cum ar fi:
Relaxarea fizică cred că ne este cea mai la îndemână. Sesizăm cu mai mare ușurință nevoia de o pauză atunci când mușchii ne dor, când oasele trosnesc cam tare, sau când abia punem stângul în fața dreptului. Când corpul ne da astfel de semnale este clar că e cazul să ne aruncăm în pat (cu o carte-n mână, la un Netflix, sau direct sforâind în pernă), să medităm, să ne facem un masaj etc (introdu aici modalitatea ta preferată de a te relaxa).
Pe de altă parte, oboseala mentală e mai greu de observat din prima. Poate apare ca o ceață pe procesele tale de gândire de obicei rapide și ascuțite, poate începi să iei decizii din ce în ce mai greu, sau poate ajungi să simți niște stări ceva mai grele (totul pare dificil, chiar imposibil de făcut). Dacă te analizezi puțin, vei vedea că ai un anumit tipar de comportament când oboseala mentală începe să se instaleze. Atunci, ba chiar înainte de instalarea ei, este necesar să te relaxezi, să calmezi mintea. Meditația, scrierea liberă/într-un jurnal, pictura sau chiar apelarea la o carte de colorat pot face minuni pentru o minte încărcată.
Relaxarea senzorială cred că ar trebui să o punem în practică zilnic, just to be safe. Trăim în orașe aglomerate și zgomotoase. Pline de oameni și de vervă. Mai apoi, în intimitatea noastră apelăm la telefoane, diferite gadget-uri si ecrane cu lumini care ne agită. Toate acestea + multe altele, în funcție de sensibilitățile noastre (inclusiv o cameră dezordonată ne poate da peste cap), ne stârnesc senzorial. Ducând la oboseală, iritare, sau incapacitate de concentrare.
Și piesa mea preferată: reîncărcarea bateriilor sociale. Relaxarea socială. Pentru propria maturitate, pentru dezvoltare, pentru sănătatea psihicului nostru este clar nevoie să petrecem timp și doar cu noi. O pauză de la ceilalți, cu ale lor așteptări, zumzet, trăiri și lumi pline este mai mult decât necesară. Altfel riști să devii copleșit, confuz, nemaiștiind unde se termină ceilalți și unde începi tu. Unde este granița și cât de sănătoase îți sunt limitele.
3. Tipuri de relaxări mai puțin populare
Relaxarea creativă nu se referă la oprirea spiritului creativ din tine. Ba chiar cred că este aproape imposibil pentru că suntem ființe creative prin definiție. Dar o relaxare din a-ți cere în mod activ să creezi ceva, prin ușurarea presiunii de a livra creativitate pentru un scop precis poate da naștere, paradoxal, la mai multă creativitate. Pentru că atunci când te oprești din a-ți forța spiritul creativ să iasă la suprafață faci spațiu pentru observație, pentru imaginație, mirare, admirație și alte stări care scot la iveală natural creatorul care ești.
Next, amintește-ți ultima dată când te-ai simțit încărcat din punct de vedere emoțional. Sau opusul – complet gol și pustiu. Sunt stări în care inevitabil ajungem în anumite momente, de aceea este nevoie să relaxăm și emoțiile din noi. Știu, este dificil, mai dificil decât în cazurile celelalte, dar o întrerupere a pattern-ului de emoții care ne guvernează prea mult și prea intens în anumite perioade e necesar. Ca un soi de detox, alternarea prin jonglarea și cu alte perspective care să genereze emoții diferite poate relaxa o zonă și-așa încărcată și plină la cei mai mulți dintre noi.
Relaxarea spirituală prin conectarea la lucruri care pentru tine sunt sacre și pline de sens, prin apelarea la activități care să odihnească și hrănească această parte din tine sunt esențiale. Te îmbogățesc și te calmează.
Gata, acestea sunt. Nu am spațiu să dezvolt sau să aprofundez vreunul dintre tipurile de relaxare de mai sus, așa că m-am rezumat la ceva țintit. Ideea cea mai importantă, care sper să îți fie și ție de folos, este că pentru a ne relaxa sau odihni cât mai bine, trebuie să începem prin a identifica ce anume avem nevoie să punem „pe pauză”, mai exact.
Suntem obosiți din toate punctele de vedere? Sau doar o parte are nevoie de un mic respiro?
Degeaba alegem să tragem un pui de somn dacă noi avem nevoie să ne relaxăm partea emoțională. Sau degeaba dăm scroll pe Social Media în pat crezând că suntem obosiți fizic când, de fapt, suntem supraîncărcați senzorial și avem nevoie de cu totul alte activități.
Tu ce zona ai vrea să relaxezi mai mult? Unde simți că este nevoie de o pauză?
Creștem împreună,
Diana
