Probabil că ai avut și tu momente în care ai lăsat învățatul pe ultima sută de metri; materii la care ai citit cu doar câteva zile înainte de examen.
Poate că ți-ai spus, „Eu învăț bine sub presiune” sau „O să mă descurc eu cumva.”
Sau poate ești atât de îngrijorat în legătură cu admiterea la medicină încât îți petreci tot timpul la facultate sau închis în casă cu cărțile în brațe.
Însă indiferent de situație, cu toții știm ce înseamnă oboseala mentală.
Acea stare de epuizare în care îți pierzi rapid focus-ul, simți că citești degeaba și parcă nu mai poți decide nici măcar ce vrei să mănânci la pranz.
Oboseala mentală este motivul pentru care uiți de ce te-ai dus până la bucătărie; este motivul pentru care ești irascibil mai tot timpul.
Hai să vedem ce se întâmplă atunci când ignori această stare și ce poți face pentru a evita o cădere nervoasă care ți-ar strica complet planurile. A ști cum să te ferești de riscurile oboselii mentale îți permite să te organizezi mai bine și să înveți mai eficient. Totodată, este important să îți descoperi limitele și să ști exact cât de mult le poți împinge pentru a te ține de planul de învățare.
Corpul, mintea și resursele interioare
La fel ca oricare alt organ, creierul are nevoie de resurse (apă, substanțe nutritive, oxigen) pentru a funcționa la nivel optim. Totodată, acest organ are funcții și capacități limitate.
Prin urmare, limitele creierului se traduc în limite mentale și emoționale.
Încearcă să studiezi compendiul fără să îți oferi pauze și după un timp, vei observa cum atenția ta scade și informația pare din ce în ce mai dificil de înțeles. Te doare capul, te ustură ochii și începi să pierzi șirul propozițiilor.
Există însă o limită clară când vine vorba de efortul pe care creierul îl poate investi într-o activitate? Și dacă da, cât putem forța această limită astfel încât să parcurgem materia în timp util și fără să ne epuizăm?
Când, și de ce, apare starea de oboseală?
Știm cu toții că există un punct în care, oricât de motivat ai fi, mintea ta nu va mai putea procesa și integra cu succes materia pe care o studiezi.
Probabil ai simțit asta pe pielea ta atunci când ai lăsat totul pe ultima sută de metrii crezând că dacă te vei închide toată ziua în cameră vei reuși să înveți de dimineața până seara.
Dar înainte de a discuta despre primele semne ale oboselii mentale, hai să vedem cât efort mental poate depune un om în medie.
Fie că lucrezi la un proiect pentru muncă sau înveți pentru facultate, vorbim despre același tip de efort – efort cognitiv.
Conform unui studiu realizat la Universitatea din Melbourne, 25 de ore pe săptămână reprezintă optimul de efort cognitiv pe care un om îl poate depune. Deși efortul cognitiv constant crește toleranța la oboseală, orice depășește cele 25 de ore poate avea un impact negativ asupra performanței.
Poate că 5 ore pe zi pare puțin, însă ai în vedere fapul că vorbim despe un efort care necesită toată concentrarea și capacitatea de procesare informațională. Astfel, timpul pe care îl petreci învățând nu se adaugă la optimul de 5 ore zilnice.
Dacă timpul tău de studiu depășește 5 ore pe zi, atunci e posibil ca oboseala să fie cauzată de prea mult efort congitiv.
Dacă timpul de studiu se află sub pragul de 5 ore pe zi, atunci e posibil ca starea de oboseală să fie cauzată de alți factori precum:
- Somn agitat, neodihnitor
- Obiceiuri alimentare nesănătoase
- Deshidratare
- Stres
- Procrastinare
- Anxietate sau depresie
Dar pentru început, vreau să te ajut să conștientizezi oboseala mentală; să o înțelegi și să te ”împrietenești” cu ea. Astfel, vei putea să îți ajustezi stilul de învățare în așa fel încât oboseala să nu mai reprezinte un obstacol.
Iată care sunt primele semne ale oboselii mentale:
1. Începi să te confrunți cu lacune de memorie
Unul dintre cele mai evidente semne ale oboselii mentale sunt problemele de memorie. Atunci când creierul este suprasolicitat sau nealimentat corespunzător, începi să te confrunți din ce în ce mai des cu lacune de memorie.
Totodată, vei observa ca îți este din ce în ce mai greu să înțelegi și reții materia pe care încerci să o înveți. Și acest lucru se vede atunci când ai citit o pagină și realizezi că nu ai rămas cu absolut nimic.
2. Simți că nu te mai poți concentra la fel de bine
Pe lângă problemele de memorie, oboseala mentală îți afectează și capacitatea de concentrare. Cu alte cuvinte, simți că îți este din ce în ce mai dificil să îți menții atentia pe un anumit lucru sau activitate.
Fără concentrare, toate eforturile tale de a învăța pentru examen se irosesc pe pauze dese în care îți verifici notificările de pe telefon și momente în care îți fuge mintea fără să realizezi cum ai ajuns de la învățat la planuri legate de unde o sa ieși astă seară.
3. Nu reușești să te odihnești
Somnul „agitat” și neodihnitor este unul dintre cele mai clare semne biologice ale oboselii mentale.
Probabil ți s-a întâmplat și ție să simți că ești atât de epuizat încât parcă nu poți adormi; ca și cum mintea ta este în continuare ancorată în cursuri, proiecte și examene.
Defapt, dacă stai să te gândești mai mult, poate realizezi că nu ai mai avut un somn odihnitor de săptămâni (sau luni).
4. Ești irascibil
Atunci când te simți obosit, resursele tale mentale și emoționale sunt la niveluri foarte scăzute.
Poate că și prietenii ți-au spus că ești cam irascibil în ultima vreme sau poate ai observat și tu că îți pierzi cumpătul pentru lucruri complet irelevante.
5. Ai crize de plâns
În timp ce unii devin irascibili atunci când sunt obosiți, alții izbucnesc în crize de plâns, fără nici un motiv aparent.
La fel ca și irascibilitatea, plânsul reprezintă un mod în care eliberezi acea tensiune mentală care se acumulează atunci când ești obosit.
Desigur, dacă te uiți mai îndeaproape, vei observa că în spatele crizei de plâns se ascunde mereu un gând de tipul:
- Nu mai pot.
- Nu mai rezist.
- E prea mult.
- Cum o să mă descurc!?
- Sunt prea slab(ă).
- Nu mai înțeleg nimic din ce citesc.
Epuizarea mentală: Polul extrem al oboselii mentale
Atunci când alegi să ignori semnele pe care ți le-am prezentat mai sus, oboseala mentală se transformă în epuizare mentală (sau burnout).
Pe scurt, sindromul burnout este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală ce apare atunci când te expui în mod excesiv și îndelungat la stres.
Ceea ce încerc să îți spun este că burnout nu reprezintă doar un cuvânt pe care psihologii l-au inventat pentru a justifica o problemă emoțională; este un sindrom cu consecințe severe asupra sănătății tale fizice și mentale.
4 obiceiuri prin care eviți epuizarea mentală
1. Nu subestima impactul obiceiurilor sănătoase
Primul pas care te va ajuta să gestionezi mai bine oboseala mentală este să îți schimbi obiceiurile de zi cu zi.
- Încearcă să adormi înainte de miezul nopții și asigură-te că dormi 7-8 ore pe noapte.
- Pregătește-ți un mic dejun bogat care să îți alimenteze creierul pentru ziua care tocmai a început. Și nu uita de cei 2 litri de apă.
- Investește în activitate fizică regulată. Dacă 30 de minute pe zi este prea mult, atunci poți începe cu 2-3 sesiuni de exerciții pe săptămână.
2. În ce parte a zilei dai cel mai bun randament?
Probabil ai observat și tu că există anumite momente din zi în care simți că dai un randament mai bun. În timp ce unii dintre noi învață bine dimineața, alții par să studieze mai eficient seara.
În cazul în care nu ai fost atent la acest aspect, te invit să o faci chiar acum. Gândește-te la un moment în care ai simțit că performanța ta la învățat a fost impecabilă.
- În ce perioadă a zilei ai învățat?
- Unde te aflai? Acasă? La sala de lectură? La o cafenea?
- Ce s-a întâmplat diferit în acea zi?
3. Începe cu subiectele/activitățile dificile și încheie cu cele ușoare
Pentru că activitățile sau subiectele dificile necesită mai mult efort și resurse, un mod în care le poți aborda mai eficient este să te ocupi de ele încă de la început.
Dacă preferi să lași subiectele grele pentru sfârșitul sesiunii de învățare, există riscul să te demotivezi sau să nu ai suficientă energie încât să le abordezi eficient.
4. Evită multitasking-ul (Cu orice preț!)
Și dacă tot vorbim despre distractori și efort cognitiv, hai să aruncăm o privire mai atentă la multitasking.
Multitasking-ul se referă la abilitatea ta de a desfășura mai multe activități în același timp. Un exemplu care poate îți sună familiar este atunci când stai pe chat cu prietenii în timp ce studiezi materia.
Asta a fost tot. Sper din suflet să te ajute să reziști presiunii pe care admiterea o exercită asupra ta!
