Salut! Dacă citești asta, înseamnă că ai luat la medicină! Sincere felicitări! Tocmai ai trecut în cea mai fabuloasă (și mai stresantă) etapă a vieții tale, așa că ține-te bine!
Pentru că tocmai am terminat medicina, vreau să îți împărtășesc câte ceva din experiența mea. Am câteva sfaturi/trucuri/învățături pentru tine (10, mai exact) pe care mi-aș fi dorit să mi le fi dat și mie cineva când eram în anul I…
1. Fă voluntariat!
Ai o groază de oportunități s-o faci, de la Crucea Roșie la Uniunea Studenților din România. Îți recomand asociația studențească a facultății tale, iar dacă te atrage chirurgia – SSCR. Mergi la prezentările lor de început de an. O să îți spună foarte multe lucruri, inclusiv terminologie pe care o să o uiți.
E ok. Tot ce contează e să fii prezent, să cunoști oameni și să vrei să faci chestii. Restul vine de la sine.
2. Ai mai mult de învățat decât în cele mai negre coșmaruri
Mai ții minte „broșura” numită Biologie – clasa a XI-a, de 120 pagini, pe care a trebuit s-o înveți într-un an pentru admitere? Ei bine, ghinion! O să ai de învățat, în medie, de 2 ori mai mult pentru fiecare dintre examene, care sunt multe. Ai face bine să te înarmezi cu ceva moduri eficiente de a învăța, dar și cu unelte inedite care să te ajute să vizualizezi materia pentru anatomie și fiziologie.
Totuși, cea mai mare problemă e că…
3. Ești pe cont propriu
Nu o să mai ai pe nimeni care să îți spună când să înveți (sper). Sunt șanse mari să nu mai stai cu părinții, și chiar dacă încă o faci, nu e ca și când o să vină la facultate să îi întrebe pe profesori dacă înveți (iarăși, sper).
Cât despre profesori, deși toată lumea e panicată, aceștia nu au nicio putere în afara examenelor. Faptul că vă obligă să învățați lecție de lecție e pentru voi, pentru că știu că majoritatea studenților procrastinează până în ultima clipă (despre tine vorbesc, Teo Dumitru!). Și ar trebui să apreciezi faptul că le pasă. Apropo de procrastinat…
4. O să amâni
Mult. Toți o facem. Toți ne urâm pentru asta și jurăm că semestrul următor o să învățăm din timp. Cei mai mulți nu se țin de promisiune. Tu ai șansa s-o faci. O să îți spun cum, la punctul 10.
5. E o lume cu totul nouă
Învață să te orientezi. În primul rând, formulele de adresare. Minimum 3 luni de zile o să ai tendința să spui „domnule profesor”. Încearcă să n-o faci! Profesorul e cel mai înalt și cel mai rar grad academic (din seria: 2. Conferențiar; 3. Șef de lucrări; și 4. Asistent universitar). Pentru 2, 3 și 4 folosește „domnule doctor”. La fel și pentru 1, dacă nu ești sigur.
În rest, cunoaște-ți cât mai repede colegii de serie și de grupă – o să petreci o treime din următorii 6 ani cu ei, vorbește frumos cu secretarele – nu pot sublinia îndeajuns cât de important e asta, și fă-ți cât mai repede card la bibliotecă.
Dacă nu simți nevoia, ca mine, să mâzgălești barbar orice bucată de hârtie de pe care înveți, biblioteca o să te scutească de sute bune de lei de-a lungul facultății.
Plus că o să îți permită accesul în sala de lectură, care e singurul loc din facultate în care poți avea parte de power nap-uri. Mă rog, mai sunt și sălile în care faci cursuri, dar p’asta n-ai auzit-o de la mine.
6. Ai timp să le faci pe toate
Ceea ce e surprinzător, pentru că orele de program sunt 8-20. Și, spre deosebire de elevi, studenții pot să aibă ferestre, adică ore libere între cursuri și stagii.
Poate că îți sună bine. Ei bine, nu e! Cel mai adesea, ai prea puțin timp să mergi acasă, și chiar atunci când ai, tot va trebui să te întorci. Fac o previziune: multe cafele vor fi sorbite, și multe bârfe rostite de-a lungul anilor în aceste ferestre.
Totuși, dacă reușești să păstrezi un echilibru între a fi isteț și a nu fi complet antisocial, poți ca în unele din ferestre să mergi la bibliotecă și să înveți, ca să nu mai trebuiască să o faci acasă.
7. Nu, serios, fă voluntariat!
Sunt 6 ani de zile în care poți (și ar fi bine să vrei) să înveți mult mai multe decât medicina! Cum să fii empatic față de semenii tăi? Bifat! Cum să vorbești în public? Bifat! Cum să organizezi un eveniment? Bifat! Cum să te întorci acasă la 4 dimineața după MediParty și să faci anamneză pisicii? Ah, aia da petrecere.
Un alt beneficiu al voluntariatului e că te ajută mult la punctul 8.
8. Călătorește cât poți de mult
Nici cu gândul nu gândești câte oportunități de a te plimba ai în facultate.
În primul rând, ai bursele SCOPE/SCORE, unde poți merge timp de o lună în timpul verii (sau chiar în timpul anului) să faci practică medicală / treabă de laborator în țări din toată lumea.
Ai TransMed, unde poți merge o săptămână pe semestru și să (*cough*) studiezi în alt centru universitar din țară. De precizat că cele două sunt organizate de organizațiile studențești, așa că te ajută să ai puncte de voluntariat, ca să prinzi un loc unde vrei. Plus că mai sunt și AG-urile! Nu-ți spun ce sunt alea, te las să afli singur 😉.
Nota autorului: dacă faci voluntariat doar pentru puncte, te urăsc.
Și, în fine, mai ai și Erasmus-ul (a.k.a. prea frumos ca să fie adevărat), unde ești chiar plătit (da, vorbesc serios) să studiezi într-o altă țară din lume. Nu, nu glumesc. Așa că dacă poți, ia-ți un stagiu Erasmus undeva lângă Mediterană și trăiește cel mai frumos semestru din viața ta.
Ah, era să uit de Work & Travel. Aici e la risc. Poate să fie genial, să călătorești prin toată America și să te întorci blindat de bani, sau să te întorci lefter și cu o durere lombara cronică… Totuși, e o experiență pe care clar o recomand! O să descoperi o cultură absolut diferită, și o să ai foarte multe de învățat – dacă vrei să înveți.
9. Shhh… Rămâne între noi (chestii pe care nu ar trebui să ți le spun, dar o s-o fac)
O să trec repede prin ele, ca nu cumva să ne prindă cineva. În primul rând, fă rost de subiectele care s-au mai dat. Dacă examenul e grilă, cu atât mai mult! Apropo de grile, am câteva sfaturi care ți-ar putea fi de mare ajutor…
Întotdeauna am spus: „Dacă știu la un subiect, scriu o pagină. Dacă nu știu, scriu trei!”. Important e să știi să te vinzi. E mai bine să te învârți în jurul subiectului, decât să renunți și să dai foaia goală.
La oral e și mai simplu. Stai în primele rânduri la cursuri, răspunde și fă-te remarcat. Se spune că trebuie să înveți în stilul profesorului. Eu m-am descurcat surprinzător de bine doar învățând super-logic noțiunile de bază și arătând că le înțeleg cu adevărat, fără să știu toate detaliile.
La examen, urmărește reacțiile examinatorului și redresează-te rapid dacă ai făcut o greșeală. Și nu uita să ai încredere în tine, indiferent cât de bine știi!
10. Încearcă să privești mai departe
După ce te-am învățat și șmecheriile, acum o să revin la lucruri serioase. Spre exemplu… viitorul tău!
Sistemul educațional din România, de la grădiniță până în ultimul an de doctorat, a impus notele ca fiind scopul suprem. De aceea, să nu te miri că atât de mulți oameni nu văd pădurea din cauza copacilor.
Ți-am spus la punctul 9 cum să faci să iei examene / să îți maximizezi notele. Acum a rămas să îți spun că ele nu au nicio relevanță. O să ai profesori care nu dau niciodată 10, precum și profesori care nu dau decât 10. Învață să te evaluezi singur și nu pune preț pe note! Ce ai în cap după 6 ani e tot ce contează.
Cel mai mare păcat al medicinei e că nu ți se spune explicit utilitatea a ceea ce înveți. Învață să o găsești tu!
. . .
Tocmai am ajuns la 1400 cuvinte, și după viteza cu care le-am scris, îmi dau seama că aș putea să scriu și o carte pe tema asta. Totuși, nu cred că ai avea timp să o citești acum, așa că te las să mai descoperi tu lucruri pe parcurs.
Eu îți urez un program cât mai încărcat.
Și baftă!
