🎓 Învață cum să înveți pentru Admitere în stilul tău! Descarcă gratuit Harta completă a tipurilor de învățare!

Despre alegeri și ceea ce nu știm despre ele

Salutare,

Alex aici!

Îți spuneam săptămâna trecută că vin alegerile. Cum au venit… au și trecut! Cei mai mulți dintre cei de vârsta noastră nu au votat. Doar unul din patru tineri (vârsta 18-34 de ani) s-a prezentat la urnă. Din totalul celor care au votat duminică, tinerii reprezintă doar 20,43%.

Iar asta e ok.

Nu sunt aici să judec, vreau doar să îți povestesc despre mecanismul din spate și modul în care luăm alegeri, chiar dacă de multe ori nu suntem conștienți de asta.

Am luat laptopul în brațe și, cu optimism, am notat câteva dintre motivele din spatele participării slabe la vot. Uite ce ți-am pregătit pentru #mailuldevineri.

Hai să vedem câteva chestii interesante despre una dintre capcanele în care cădem. Uneori chiar și de mai multe ori în decursul aceleiași zile.


1. Biasul de confirmare

În trecut, oamenii credeau că soarele se învârte în jurul pământului. Credeau că gâștele cresc în copaci sau că zeii erau responsabili de calitatea și de bogăția recoltelor.

Pe aceeași notă, și în prezent foarte mulți oameni au diverse convingeri, unele puternic îndrăcinate. Indiferent dacă acestea sunt din sfera politicii, a sportului sau din orice alt domeniu, unii oameni sunt prinși în ideologii diverse.

Iar când descoperă ceva nou, nu se grăbesc să-și pună întrebări. Sunt interesați de informații doar atunci când coincid cu scenariile preexistente în mintea lor.

E modul în care se formează „bulele” în social media.

Așa apar polarizările, conspirațiile și conflictele, pentru că cel mai adesea ne sunt feed-uite informații care se potrivesc cu ce credem și considerăm că acela e adevărul universal.

Fenomenul în sine nu este nou. Dimpotrivă, este bine înrădăcinat și foarte răspândit. Poartă un nume: biasul de confirmare.

„Biasul” este o eroare cognitivă și reprezintă tendința de a căuta informații care doar îți confirmă părerile, dar și la înclinația de a accepta doar acele fapte și observații care îți susțin explicațiile preferate și sistemul de gândire. Evident, întregul proces are un preț. Aflat sub vraja „biasului de confirmare”, respingi informațiile care pun sub semnul întrebării ceea ce deja ai acceptat ca fiind adevărat!


2. Rolul biasului în societate

Una dintre explicațiile slabei implicări a tinerilor în alegerile de duminică ține de biasul de confirmare. Cei mai mulți (tineri) cetățeni consideră că au o influență prea mică pentru a schimba ceva — pentru a aduce îmbunătățiri sau pentru a reforma în sens modern societatea noastră.

Cei mai mulți dintre noi ne „ranforsăm” în minte aceleași idei, aceleași prejudecăți.

Când vezi corupție la toate nivelurile, oameni competenți ținuți pe tușă și incompetenții cocoțați la vârful puterii, înțelegi imediat că ceva nu merge bine. Fie realizezi cât de necesară e implicarea, fie, în loc să participi la dinamica „cetății”, rămâi pasiv.

Îți confirmi ideea cu care ești de multă vreme obișnuit și pe care o auzi pretutindeni: politica e o băltoacă urât mirositoare.
Nu vrei să ai de a face cu ea și o înlături dintre preocupările tale importante.

Nu realizezi că absolut totul, de la prețul carburanților la cel al alimentelor de larg consum, de la starea școlilor la situația îngrijorătoare din spitale, de la infrastructura rutieră la obiectivul îndepărtat al digitalizării birocrației românești, totul, fără excepție, depinde de decizia politică.

O decizie care își trage seva (și) din votul tău!


3. Fiecare dintre noi are o responsabilitate

Nimeni nu e perfect rațional și majoritatea ne temem de situațiile pe care nu le putem controla. Orice am face, nu putem evita această capcană de gândire, dar putem învăța cum putem să o controlăm.

Într-un anumit fel, biasul de confirmare este un mecanism de supraviețuire. Tocmai de aceea e atât de înșelător.
Vezi doar ceea ce ai nevoie să vezi și respingi din start eventualele dovezi care îți pot spulbera ideile. 

Și nu, nu e nimic surprinzător aici.

Așa funcționează mintea umană. Nu ești obisnuit să cauți alternative care îți sunt defavorabile, pentru simplul motiv că te ferești să accepți că gândurile și convingerile tale pot fi greșite. Confortul pe care ți-l aduce o iluzie te face prizonierul biasului de confirmare.

Crezi că știi. De fapt, poate nu vrei să știi.

A ști ceva despre un lucru nu e același lucru cu a-l înțelege în profunzime. Cunoașterea nu e un joc care se bazează pe bănuieli și pe presupuneri.

Pentru o analiză echilibrată, ai nevoie să-ți provoci mereu gândurile și credințele osificate. 

Trebuie să ai constant în minte ideea că „totul poate fi și altfel”.

Că nu „toți sunt la fel”, nu „toți sunt hoți”, că e greșit să spui că „nimic bun nu se poate întâmpla” sau că „și așa nu putem schimba nimic”. 

În caz contrar, riști să îți confirmi la nesfârșit ideea (falsă) de bază: nimic bun nu se poate întâmpla în România.
Ceea ce e interesant e că, din același motiv (biasul de confirmare), dar cu motivații diferite, membrii și susținătorii partidelor participă disciplinat la vot. De fiecare dată. Chiar dacă sunt puțini, dau tonul și indică direcția.

În final, o societate pluralistică alimentează inovația și progresul, acolo unde oameni cu background-uri diverse și experiențe de viață unice dezvoltă și împărtășesc idei.

E responsabilitatea fiecăruia dintre noi să înțelegem cum funcționează mintea umană și ce putem face mai bine pentru rezultate mai bune în societate. 

Pentru că totul pleacă de la noi, de la fiecare individ în parte. E vorba de motivația fiecăruia din noi. 


Creștem împreună,
Alex