🎓 Învață cum să înveți pentru Admitere în stilul tău! Descarcă gratuit Harta completă a tipurilor de învățare!

Bunuri, produse și Ziua Națională

Prea ne-am obișnuit să amestecăm bunurile și produsele din viețile noastre. Să le neglijăm pe primele și, în cele din urmă, să le aruncăm în ograda celor din urmă. „Banii mișcă lumea„, spune un clișeu al zilelor noastre.

Nu spun că nu-i adevărat. Dimpotrivă, mișcă lumea în sus și în jos, dar nu pot înlocui cu toptanul experiențele și faptele fără valoare convertibilă în monedă. Nu putem pune egal între bunuri și mărfuri.

Motivul e destul de simplu: unele bunuri pur și simplu nu pot fi compensate prin bani. Simpla negociere a acestora nu face altceva decât să aducă dezamăgire și neînțelegeri.


1. Valoarea experiențială 

Există bunuri și bunuri. Fapte și fapte. Deși în aparență pot părea identice, sunt diferențiate de valoare. Mai exact, de tipul acesteia din urmă. Avem tendința să confundăm bunurile cu produsele. Să fim genul de persoane care „cunosc prețurile tuturor lucrurilor, dar care nu pun preț pe niciunul”. Să degradăm și să respingem experiențe umane universale precum compasiunea, altruismul și bunătatea doar pentru că nu aduc profit în termeni financiari.

Gândește-te la glumele pe care ți le spun amicii tăi, la starea de bine pe care ți-o injectează instant o ieșire în natură, la apusurile care-ți trezesc amintiri plăcute și speranțe pentru viitor, la micile gesturi gratuite pe care le faci pentru ceilalți sau la banalele fapte bune care te întâmpină (aproape) la tot pasul.

La fel, solidaritatea dintre vecini sau colegi reflectă încredere reciprocă, legături și sentimente comune, profunde și de lungă durată. Toate acestea nu au nimic în comun cu tranzacțiile cu care suntem obișnuiți. Nu caută profitul și nici înrobirea celorlalți. Pur și simplu se întâmplă, iar motivația din spatele lor e mai presus de bani.

În spatele acestor „bunuri” nu există dorința de a vinde. Nu sunt destinate comercializării. Sunt neprețuite. Prin urmare, nu au valoare de schimb.

Au însă altceva – valoare experiențială.


2. Valoarea de schimb

Nu la fel stau lucrurile cu cel mai nou model de Iphone, cu ultimul Smart TV sau cu cea mai nouă țoală de iarnă. Ni le dorim cu ardoare și trăim cu falsa impresie că un produs e cu atât mai bun cu cât e mai scump. Mai mult, cădem în capcana de a crede că, cu cât mai mulți bani plătim pentru un produs, cu atât mai repede trebuie să ne fie livrat. Or lucrurile nu stau chiar așa.

În orice caz, spre deosebire de bunurile cu valoare experiențială, produsele înșirate mai sus, și oricare altele, țin de un alt registru. Sunt mărfuri de schimb și sunt tranzacționate impersonal. Vinderea acestora în schimbul unor sume de bani le face să dețină un preț de piață. Iar, prețul reflectă valoarea în raport cu alte produse aflate în circulație.

Cu alte cuvinte, prețul reflectă valoarea de schimb.

Considerăm mult prea des că doar ce poate fi vândut e valoros și că orice lucru are un preț. Nu mai e un secret pentru nimeni că în societatea noastră predomină lucrurile apreciate în funcție de criteriile pieței.

Dar poate că nu e prea târziu să refuzăm să scăpăm din vedere lucrurile și bunurile cu valoare incalculabilă – experiențială.


3. 1 Decembrie

Pentru „bugetari” și nu numai se anunță o mini vacanță. Urmează cea de-a 31-a aniversare a Zilei Naționale a României (1 Decembrie). În anii trecuți, unii dintre noi dădeau o fugă la Alba Iulia, alții asistau la paradele militare, organizate în mai toate orașele țării, iar alții arborau un mic drapel la geam sau pe birou, strigându-și patriotismul din toți rărunchii.

Bine, sunt și aceia care nu înțeleg să se manifeste în vreun fel, care consideră patriotismul depășit și care nu văd niciun rost în a celebra Ziua Națională. „Ce face România pentru noi?„, îi poți auzi mârâind. Nu intru în această polemică, pentru că vreau doar să-ți ofer câteva repere.

Spre deosebire de țările cu regim monarhic, în care ziua regelui sau a reginei în funcție ține loc de zi națională, cele mai multe dintre țările de pe planetă serbează o zi națională. Revoluții, victorii răsunătoare, declarații de independență sau te miri ce episoade istorice sau culturale din trecut, fiecare în parte, reprezintă motive de mândrie națională și sunt celebrate ca atare.

În țara noastră, înainte de 1 Decembrie, care trimite la Unirea de la 1918, am serbat și alte zile naționale. Când se năștea una dintre bunicile mele, în urmă cu 79 de ani, Ziua Națională a României era 10 mai, o zi cu triplă semnificație istorică. Nu era nici prima și nici ultima dintre zilele noastre naționale. Înainte de ea serbam ziua de 24 ianuarie (episodul unirii înfăptuite de Cuza, știi și tu), iar după aceasta, de-a lungul perioadei comuniste, 23 august.

Fiecare dintre zilele pe care le-am celebrat cu titlul de Zi Națională își are însemnătatea sa. În substrat, alegerea uneia sau alteia dintre acestea, în funcție de perioada istorică, reflectă o direcție, un anumit spirit și mai ales asumarea unui moment cu valoare de simbol pe care autoritățile și populația înțelegeau să îl celebreze anual.

Nu e nimic rușinos în toate acestea, cu atât mai puțin ceva depășit.

La mulți ani!


Creștem împreună,
Alex