Introducere
Hei, Bianca! Îți suntem enorm de recunoscători că ai vrut să ne împărtășești din experiența unui examen reușit de admitere la medicină.
După cum cu siguranță știi, pentru că ai trecut prin asta, e o perioadă foarte dificilă pentru cei care dau admiterea pentru că totul e o nebuloasă: Cât de grele vor fi grilele? Cât ar trebui să învăț ca să mă asigur că intru la buget? Cum se presupune că ar trebui să învăț eu toate detaliile?
Și de aceea cred că elevii care dau admiterea au nevoie de repere. Au nevoie să urmeze modelul unor oameni care nu doar că au reușit, dar au și excelat.
Noi i-am întrebat pe elevi ce ar vrea să afle și am primit peste 200 de reply-uri, pe care le-am interpretat, le-am grupat și am obținut cele mai arzătoare 16 întrebări.
Imaginează-ți ce ai vrea tu să afli de la cineva pe care îl vezi ca pe un mentor…
Încă o dată, apreciem enorm ajutorul tău. Mulțumim!
1. În primul rând, vreau să te întreb: „De ce medicina?”. Cum ai ales drumul acesta?
Sincer, nu m-am imaginat vreodată făcând altceva. Nu aș putea spune că a fost un moment definitoriu în care am spus că dau la medicină, sau că am luat în calcul mai multe variante de viitoare facultăți și am ajuns în final aici. Pe scurt, aceasta a fost prima și singura mea opțiune.
Sfatul meu pentru elevi este: alegeți această facultate doar dacă simțiți o chemare spre domeniu, nu din pretexte precum „toată lumea dă la medicină”, „salariul de medic e bun” sau „așa își doresc părinții”, deoarece e extrem de mult de muncit și nu veți face față în acest caz.
2. Ok. Foarte mulți dintre elevi au întrebat, când au auzit „10”: „Care este secretul tău?”. Știm că este vorba de mult efort, dar care anume crezi că a fost factorul definitoriu?
Pe lângă ambiția de a învăța pe care am reușit cumva să o mențin aproape pe tot parcursul anului școlar (nu știu cum, acum că am de învățat pentru facultate aș vrea și eu să aflu), consider că faptul care a făcut diferența la admitere e plăcerea mea de a înțelege toate lucrurile în esență și de a realiza conexiuni între capitole (da, se leagă între ele, sunt prezentate izolat doar în manuale).
Nu puteam trece peste o informație nouă fără a fi sigură că am înțeles exact ce se întâmplă și de ce, întrebări la care am găsit răspunsurile destul de ușor având în vedere era în care trăim.
Folosiți tehnologia pe care o aveți la dispoziție în favoarea voastră – interesați-vă, căutați filmulețe (Crash Course pe YouTube explică perfect), imagini și articole științifice, faceți tot research-ul posibil până înțelegeți o informație atât de bine încât considerați că o puteți explica și unui copil de 10 ani.
Țintiți mereu către o înțelegere cât mai optimă a materiei, investiți timp și efort, deoarece rezultatele vor fi pe măsură la examen.
3. Pentru că examenele diferă de la o facultate la alta, aș vrea să te întreb care sunt materiile la care ai dat admiterea.
La UMF Grigore T. Popa din Iași, admiterea se dă la două materii: biologie (obligatorie), și chimie sau fizică. Eu am dat la biologie și chimie.
4. Iată una din cele mai mari curiozități ale viitorilor mediciniști: „Când te-ai apucat să înveți?”.
De învățat cu adevărat pentru admitere m-am apucat destul de târziu, în vara dinainte de ultimul an de liceu, dar nu am luat-o de la zero. La chimie deja cunoșteam bine materia datorită profesorilor buni atât de la pregătire cât și de la clasă.
La biologie am început meditațiile în clasa a XI-a, însă nu mi-am dat deloc interesul, și tot ce vă pot sugera în acest context e să NU mergeți pe principiul „fac pregătire deci știu”.
Sugestia mea pentru viitorii mediciniști e să începeți prima trecere prin materie în clasa a XI-a pentru a se familiariza cu informațiile, astfel încât materia să fie gata până în vacanță, urmând ca în clasa a XII-a să o sedimentați prin grile – și atenție mai mare la detalii!
Recunosc, eu nu am făcut așa, fapt care a dus la suprasolicitare și extrem de multă oboseală în anul ce a urmat și aș fi preferat să mă apuc mai din timp pentru a evita panica și a avea măcar 10 zile libere pe parcursul întregului an școlar.
5. Și cum arăta o zi din viața ta? Câte ore/pagini învățai zilnic? Ai învățat constant, sau ai avut și anumiți timpi morți?
Pe parcursul clasei a XII-a am avut un program mai lejer la liceu, însemnând că mergeam doar la orele pe care le consideram importante (chimie, română și matematică), fapt ce mi-a permis să îmi construiesc o rutină ideală în vederea pregătirii pentru examen.
Mereu îmi începeam ziua cu sport, deseori mergeam pe jos la școală iar, în perioada carantinei ieșeam la plimbare cu Blue (un golden retriever care face fericit pe oricine interacționează cu el). Recomand practicarea oricărui fel de activitate fizică de dimineață, deoarece vă dă un boost de energie și motivație pentru tot restul zilei. După ce mă întorceam (de la școală sau de la plimbare) mă așezam la birou și începeam să lucrez.
Învățam cel mai des în reprize de câte 50 de minute cu pauze de 10, pe care mi le petreceam citind ceva sau ieșind afară. Nu am avut un număr de ore setat și nu consider că e atât de relevant cât timp stai în fața cărților, ci câte informații reușești să acumulezi, motiv pentru care aveam o listă de task-uri de realizat în fiecare zi.
Dacă bifam toată lista după 3 ore de învățat mă opream atunci. Însă, în cazul în care ajungeam până seara târziu când deja nu mai puteam reține nimic, preferam să închid totul pentru a nu pierde timpul degeaba, urmând ca a doua zi să termin lista.
Timpi morți am avut, desigur, mai ales spre final. Însă când am început să nu mai pot învăța constant, deja stăpâneam foarte bine materia și nu îmi făceam griji în această privință – pur și simplu am luat mai multe pauze și mi-am schimbat rutina de învățat de la 50-10 la 25-10, întrucât nu reușeam să mă concentrez pentru o perioadă mai lungă.
6. Foarte mulți se întreabă cum ar putea să învețe mai repede, să înțeleagă mai bine materia și să o rețină pentru mai mult timp. Tu cum ai reușit? Ai putea să ne împărtășești din metodele și tehnicile tale de învățare?
Din păcate, nu există o formulă magică sau un secret pentru a reține mai repede materia. Este, însă, un mod de a o ține minte pe termen lung – în cazul meu, pe lângă dorința de a înțelege tot ce citesc (lucru de care am vorbit detaliat la punctul 2), au fost utile și desenele care mi se imprimau în memorie, astfel încât ajungeam să vizualizez în loc să învăț cuvânt cu cuvânt din carte.
Pentru mine, cel mai bine au funcționat tehnicile vizuale, dar diferă de la o persoană la alta-cel mai eficient ar fi să explorați mai multe modalități până aflați care vi se potrivește cel mai bine. În cazul în care învățați vizual, folosiți-vă de imagini de pe internet, animații, faceți singuri desene până le puteți vedea și numi tot de pe ele cu ochii închiși.
Găsiți o logică în orice, puneți întrebări când nu înțelegeți ceva, indiferent de cum sună întrebarea (pentru că, în final, voi rămâneți cu informația înțeleasă), tociți numai unde este nevoie (valori, tabele) și folosiți flashcards și mnemonice – personal pot afirma că m-au ajutat enorm.
7. Cât de des recapitulai și cum te testai? Făceai grile? Și dacă da, cât de mult te-au ajutat acestea?
La biologie am terminat complet materia pentru prima dată în februarie și de atunci am mai trecut de câteva ori prin ea, dar nu am numărat. La chimie terminasem destul de repede capitolele esențiale și le-am repetat constant, dar am lăsat teoria (vitamine, proteine, utilizări) pe final.
E foarte important ca pe parcursul avansării voastre cu materia să nu neglijați capitolele de început, rezolvați grile și flashcards din ele pentru a nu uita detalii relevante. Organizarea e esențială: faceți planuri de bătaie pe luni, apoi săptămâni și zile, pentru a avea o privire de ansamblu asupra progresului vostru.
Cât despre grile, am lucrat în mod constant, și consider grilele extrem de utile pentru a te asigura că ai înțeles cu adevărat și nu știi cuvânt cu cuvânt din manuale. La biologie am lucrat multe cărți de la diferite centre universitare pentru a mă obișnui cu mai multe stiluri, precum București, Craiova, Sibiu, Brașov, Iași și Cluj (foarte utile și grele, după părerea mea dacă te descurci cu grilele de Cluj nu ai probleme la admitere).
Pentru chimie am terminat câteva cărți care conțineau atât probleme cât și teorie. Însă m-am axat mai mult pe cele de Iași, deoarece fiecare centru universitar are tipuri specifice de probleme în cărți care nu se găsesc în exercițiile din manuale, dar trebuie știute.
Spre final am început să rezolv și teste generale, simulări, admiteri, cele din urmă lucrându-le în condiții de examen pentru a vedea cum gestionez timpul. Țin să menționez și platforma grile-admitere care mi-a dat o mână de ajutor în a rezolva grile când spațiul nu îmi permitea să folosesc cărțile (în mașină, autobuz, la școală, bibliotecă etc.).
8. Ai ales să înveți singură, sau ai făcut și meditații? De asemenea, te-ai rezumat la manuale, sau ai folosit și alte surse?
Meditații am făcut atât la chimie cât și la biologie, la chimie din clasa a X-a și la biologie a XI-a. M-am folosit atât de cărți cât și de filmulețe pe YouTube, și vă recomand cu drag canalul „Cum învăț”, care explică perfect tot ce trebuie știut la biologie, cu câteva informații în plus pentru o înțelegere mai bună a materiei.
9. Cum a fost să înveți în paralel și pentru admitere, și pentru bac?
Pentru bac nu am învățat deloc serios până în aprilie, dar la matematică făceam meditații din clasa a X-a și am avut noroc de o profesoară care înțelegea situația cu admiterea, deci nu primeam mult de lucru.
Ca a treia probă am ales chimia și mi-a fost foarte ușor, deoarece deja știam mult mai mult decât se cere în programă, întrucât mă pregăteam la această materie pentru admitere.
La română am avut o profesoară de clasă care ne-a predat perfect tot, astfel încât mi-a rămas doar transcrisul eseurilor în word și învățatul lor. Vă recomand ca, mai ales la română, să verificați baremele cu toate tipurile de cerințe (caracterizări, temă și viziune, perspectivă, viziune poetică etc.) și învățați la fiecare capitol strict ceea ce apare în acele repere, astfel încât veți ști doar lucrurile esențiale (și la examen oricum nu scrieți toate cele 15 pagini cu informații extra).
Țintiți spre o notă bună la acest examen, dar nu vă consumați prea mult timp stresându-vă și învățând informații care nu vă vor ajuta nimic în viitor deoarece, în final, admiterea contează cel mai mult.
10. Cu toții știm cât de grea e viața unui elev în clasa a XII-a, și atunci e firesc să ne întrebăm: „Există viață (socială) înainte de admitere?”. Ai reușit să te împarți între învățat și familie, prieteni, iubit, etc.?
Evident, din cauza situației generate de pandemie, nu am avut prea des șansa de a ieși în oraș pe parcursul acestui an, deși uneori aș fi vrut. Înainte de începerea acestei perioade nu am stat încuiată în casă, dar nici nu eram în oraș în fiecare seară. Asta pentru că, oriunde mă duceam, aveam sentimentul că trebuie să fiu acasă în fața cărților, și nu mă puteam bucura de ieșire.
Mergeam doar la majorate și în cafenele cu colegii pentru a învăța în timpul orelor, nimic mai mult. Nu spun că toată lumea trebuie să îmi urmeze modelul, am colegi în anul I tot la buget care erau mereu prin oraș și au reușit să intre cu note mari. Depinde de cum vă simțiți și de modul în care vă împărțiți timpul, sunt importante organizarea și existența unui echilibru pentru a evita suprasolicitarea.
11. Cum ai reușit să te motivezi pentru a învăța atât de mult, mai ales în momentele acelea când pur și simplu simți că nu mai poți?
Simplu: luați o pauză. Aveam multe astfel de momente, în special spre final, în care nu reușeam să rezolv o grilă la biologie, un exercițiu la chimie, sau pur și simplu petreceam ore în fața manualelor fără a fi în stare de a reține nimic.
În acest caz, abandonam învățatul, curățam biroul și îmi luam câteva ore libere în care făceam sport, mergeam la cai (am o pasiune pentru acest lucru) sau vedeam un serial, urmând ca mai târziu în aceeași zi să revin la o nouă încercare de a bifa totul de pe lista de task-uri.
Țineți cont de faptul că, deși presiunea de a învăța constant e extrem de mare, pauzele le luați pentru a fi mai eficienți – e mult mai sigur să ai o zi liberă urmată de o săptămână productivă decât 7 zile în care stai la birou și te uiți pe pereți.
Aveți grijă și cum vă petreceți pauzele: plimbați-vă, faceți sport, ieșiți cu prietenii, uitați-vă la un serial (recomand Friends, uiți de toate când îl vezi) sau faceți orice vă dă energia necesară pentru a reveni în forță la birou.
12. Spune-ne, te rog, cât de mare a fost stresul și cum ai reușit să manageriezi frica de eșec, pe care o avem cu toții.
Indiferent de câți profesori spuneau că nu trebuie să îmi fac probleme și de notele de la simulări, stresul tot era greu de suportat, deoarece tot simțeam că nu am șanse să fiu eu printre primii 500 din peste 1000 de persoane care urmau să participe la examen.
Destul de târziu am ajuns la concluzia că o mare parte din stres se ivea când învățam un capitol cu multe detalii și îmi puneam multe întrebări de genul „dacă dă asta la examen și eu nu știu”, lucru pe care îl puteam controla într-un mod simplu.
Astfel, m-am mobilizat și am ajuns în punctul în care știam toate informațiile de obicei trecute cu vederea din manuale pentru a îmi putea spune sincer că nu va exista o grilă la examen pe care nu o pot rezolva, fapt care a mai diminuat acele sentimente.
Evident, a existat frica de eșec și panica din cauza unor lucruri complet în afara controlului meu, precum „poate am o zi proastă la examen”, „alții au trecut deja prin materie și o știu mai bine” și tot așa.
Oricât de bine stăpâniți materia, stresul tot va exista și nu îl puteți controla, dar puteți transforma aceste emoții în ceva constructiv și pozitiv: creați-vă o imagine de final, când terminați cu admiterea și nu mai aveți un stres pe lume – cel puțin pentru două luni deoarece da, există viață și după examen.
13. Dar examenul cum ți s-a părut? Sau, dacă vrei, examenele. Te-ai simțit pregătită? Ai reușit să te încadrezi în timp?
Examenul a fost dificil comparativ cu simulările și au existat câteva grile de departajare pe care nu le-am putut rezolva decât după a doua trecere prin subiecte, când eram familiarizată cu atmosfera, și emoțiile nu își mai făceau simțită prezența la fel de tare ca la început.
Încadrarea în timp a fost o problemă pe parcursul admiterii, deoarece la prima completare a borderoului am greșit o grilă, întâmplare care a dus la multă panică și minute pierdute cât așteptam o nouă foaie de examen, moment în care eram sigură că nu iau și degeaba mai stau în sală.
Pentru a vă face un plan de bătaie, având în vedere încadrarea în timp, lucrați simulări contra-cronometru. Cât despre emoții, învățați să le gestionați, întrucât presiunea din timpul examenului e enormă și, oricât de bine gândiți grilele la voi acasă, toată munca și pregătirea din ultimii ani e în zadar dacă uitați toate informațiile în cele 3 ore care contează cu adevărat.
14. Care e cel mai important lucru pe care trebuie să îl știe elevii înainte să susțină admiterea la medicină?
Fiți realiști, dar doriți-vă mereu imposibilul. Examenul de admitere la medicină, deși inițial pare extrem de greu, și ideea că veți trece cu bine peste el sună a ceva ireal, este doar un test ca oricare altul, conceput pentru elevi ce au terminat diferite licee și vor să urmeze o carieră medicală – nu pentru genii sau persoane cu puteri supranaturale.
Nu există o formulă magică pentru a-l trece cu brio, singura cale e the hard way: învățați cuvânt cu cuvânt materia, fiecare frază, desen, tabel, fără informații omise pentru că „asta sigur nu dă la examen”, munciți și depuneți mult efort pentru a vă îndeplini scopul, fapt ce ține doar de voi.
Da, mereu vor exista persoane privilegiate (eu mă consider una, fiind născută într-un oraș mare am avut parte de extrem de multe oportunități în pregătire), mereu vor exista persoane care au trecut prin materie de mai multe ori decât voi, dar universitatea la care vă doriți să intrați are sute de locuri din care sigur există unul și pentru voi.
Și, la finalul zilei, admiterea e un examen oarecare pe care îl poți trece cu brio din prima, sau din care înveți informații și tehnici noi pe care le porți cu tine în următorul an de pregătire. Oricare e rezultatul, ieși numai în câștig din această experiență.
15. Ai vrea, pe final, să le transmiți ceva colegilor care dau în 2021 admiterea la medicină?
Succes tuturor în pregătirea pentru admitere și, în cazul în care veniți la UMF Iași, ne vedem la anul. Munciți, învățați și depuneți efort, luați pauze când e nevoie, fiți curioși, nu treceți superficial prin materie și întrebați unde nu înțelegeți.
Dacă are cineva nevoie de explicații ale materiei sau de sfaturi, îmi puteți da mesaj pe instagram la @biancapetreaa, vă ajut cu drag.
